Author:
Raluca
Etichete::
Te vreau dar te resping,incerc sa dezmint ceea ce nu a existat niciodata,doar ambitia de a te avea,de a fi al meu,desi stiam ca sunt iluzii in van,o lupta proprie cu sine,fiindca in adevaratul sens al cuvantului nu te castigasem niciodata.Mi ai vandut doar clipe si acelea jumatati de masura,in care totul era spulberat brutal,atunci cand credeam ca e mai frumos,izabandu-ma intr-o melancolie continua,din care cu greu ma trezeam si atunci cand se intampla,reveneam la tine,inaltandu ma pe o punte de unde lumea mea era cea mai frumoasa insa defapt era o trista,caci oarba sa vad in jurul meu,imi faceam rau,tot fiind doar noroi improscat,agonie si clipa ca esti cu mine,desi tu nu erai.Fantasma ta avea doar grija sa trezeasca si sa mentina vie acea flacara,ce te reinvia,iti dadea puterea sa te ridici sa fi mai puternic ,stralucitor in ochii mei si mai halucinant.Inselator asta ai fost,ai stiut sa ti proiectezi imaginea pretutindeni sa sapi adanc in suflet si sa fi mereu prezent ca un spin ce nu ma lasa sa respir,luandu-mi portia de aer doar atunci cand apareai,desi si tu stii prea bine ca nu depuneai mare efort,apareai ocazional,marcand terenul,ca apoi sa pleci sa revi la mine,sa nu te pot uita.Nu stiu daca pot spune ca sunt vindecata acum simtind toate astea,insa iluzia ta sta adanc infipta si acum in mintea mea,nu pot spune in suflet,fiindca nu mai stiu ce simt insa totusi imi apari in vis,ma faci sa sper la ceva ce nu se va mai intampla,ma lasi sa ma apropii,reusesc sa te ating,dar ma trezesc si am un gust amar ca nu am reusit sa te prind desi nu stiu daca mi as mai dori asta,insa ramane primul instinct.As vrea sa te urasc dar nu pot ,nici asta nu mi-a mai ramas,dupa atat timp sunt confuza,nu stiu ce simt,insa amintirea ta ramane ca o torta puternic incalzita ce lumineaza culoarele scoartei cerebrale,facandu si simtita prezenta si nelasand sa adoarma in mine ceea ce pentru tine candva am simtit.Ai fost slabiciunea mea ,dar nu mai esti si te voi alunga,chiar daca va fi si din vis,insa voi stii macar ca nu mai traiesc din iluzii,iar prezenta ta este doar una efemera.Cum tu candva mi-ai spus ,ca nu sunt nici prima nici ultima,asa vei deveni tu pentru mine,luandu ti exemplul voi stii ca te voi infrange cu propria ta arma,fie de batalia se va da inauntrul meu,atunci voi stii sigur ca nu mi vei mai bantui prezentul,tragandu ma inapoi si privind mereu la clipele cu tine aievea presarate cu flori de nu ma uita.
|
